De ras, de plans, de ce vreti voi

Cafeaua s-a racit in cana, iar pe mine ma incearca o raceala din aia cum numai eu stiu sa-mi fac rost in plina vara...bine, daca stau sa analizez vremea ultimelor zile, nu e chiar plina, dar, vorba vine. Parca Strepsilsul e mai potrivit iarna...dar acum, cand ma asteapta in frigider cutia neterminata de inghetata atat de dulce, plina de sirop de ciocolata (oare o avea si ea vreo vina?)...durerea in gat e ultimul lucru pe care mi l-as putea dori. Nu prea imi vine sa ies din casa, dar trebuie...copilul trebuie scos la plimbare, chiar daca cerul semi-innorat nu ma imbie de fel...ah, si mai e ceva care imi taie cheful...buzunarele goale, poseta prin care bate vantul, cardul la fel de gol, daca nu chiar in minus cu vreo cativa bani...as avea nevoie de un impuls cat de plapand spre o mai buna dispozitie, dar nu...nu vrea sa apara de nicaieri. De dimineata ma tot chinui sa transform niste fisiere epub in pdf-uri si merge ca melcul. Ieri am fost intr-o vizita si am facut rost de ceva carti electronice interesante. Ce bucuroasa eram ieri...azi insa sunt plina de spume...nu prea ai cum sa faci referate, sa faci si ciorba si ficatei cu copilul printre picioare, casa arata ca dupa demolari de haine si jucarii...nici nu se mai cunoaste curatenia de vineri, iar mie imi vine sa-mi iau campii...Peste toate, troneaza stresul disertatiei, pe care nici macar nu sunt sigura ca voi reusi sa o sustin daca nu imi inchei situatia scolara. Acum regret ca nu am facut un transfer la Bucuresti, ca pana la urma tot la povestea cu acte de tot soiul si adeverinte ajung. De exemplu, si acum, ca si la inscrierea pentru licenta, trebuie sa iau un aviz de la biblioteca universitatii, cum ca nu am nicio carte nereturnata, cand eu nu am calcat acolo decat dupa avizul anterior si nici macar nu m-am inscris.  Stiti ce-as vrea acum?...ca placere imediata?...o cafea calda, pe care sa o beau citind o carte, pe o terasa, pe malul unei ape, singura...visez imposibilul...de fapt nu vreau decat putina relaxare, fara stres, fara griji, fara nimic la care sa ma gandesc...