Va doresc un week-end minunat!

Inca o saptamana se pregateste sa-si cante ultimele acorduri...pentru mine a fost una destul de obositoare, si fizic si psihic, am simtit mereu presiunea timpului, ca si cum un cronometru ar fi stat permanent deasupra capului meu. Si n-am reusit sa-mi rezolv in totalitate sarcinile imediate, iar cele indepartate imi dau dureri de cap...nu-mi place starea in care ma aflu, la granita pesimismului, si trebuie sa mi-o schimb. Din cauza grijilor, nu reusesc sa ma deconectez, sa privesc in jurul meu cu alti ochi...parca mi s-a pus un val si nu pot vedea decat ceea ce ma apasa...privesc pe geam si in loc sa vad copacul, vizualizez ce am de facut. Trebuie sa rezolv misterul sandalei disparute, chiar daca asta inseamna sa rastorn casa cu fundul in sus...oricum se impunea de ceva timp golirea dulapurilor de hainele mult prea groase...parca tot mai buna era mobila aia care avea chei la toate usile, asa n-as mai fi avut parte de haine scoase din dulap si intinse prin toata casa si nici de diverse chitibusuri imprastiate printre haine.

Tocmai am aflat ca luni e zi libera, ceea ce inseamna week-end prelungit. Poate avem norocul sa facem o iesire mai deosebita, daca ne lasa vremea si buzunarul. In Herastrau va fi din nou prezent Teatrul Masca, cu „Statui vivante” si cred ca macar intr-una din aceste zile tragem o fuga pana acolo. Vreau si la padure cateva ore, nu doar asa, pe fuga, cum am fost pana acum, sa-mi cante pasarele si sa-mi oxigenez creierul ca deja miroase a ars de la disertatia asta care pare ca nu se ma sfarseste...

Vreau un week-end relaxant si acelasi lucru vi-l doresc si vi-l sugerez si voua!