sâmbătă, 4 februarie 2012

Atatia de "trebuie"...

Pe marginea lui trebuie se pot discuta mult mai multe decat ceea ce am prefigurat eu in descarcarea psihica de luni. Cum zicea si Mircea, trebuie facuta o distinctie intre aceste obligativitati. Sunt unii trebuie impusi de propria persoana si altii impusi din exterior, de norme de conduita sau de convietuire sau de alte persoane. Acei trebuie din interior sunt foarte putini in cazul meu. Din exterior insa sunt foarte multi. Si asta pentru ca eu nu am pretentii prea mari de la mine sau de la mediul in care ma zvarcolesc sa exist. Intr-un fel, pot spune ca nu accept cu tragere de inima toate ce sunt impuse de modul unanim acceptat de viata.


De altfel, tot ceea ce faci din obligatie are un caracter oarecum fortat. Chiar si atunci cand tu insuti/ insati esti cel/cea care decide acea chestie obligatorie. Din cate am vazut, viata e formata mai mult din obligatii decat din placeri, mai ales dupa ce treci intr-o anumita etapa. De fapt, si in prima parte a vietii tot acei trebuie iti coordoneaza existenta. Ar fi o scurta perioada in care numarul lor e mai scazut, dar trece repede si ajungi tot in sfera obligatiilor. Deja incep sa vorbesc prea tehnic, ca o reminescenta a teoriei generale a obligatiilor din anul doi de facultate. Daca ati sti cate clasificari au obligatiile astea. N-am facut o comparatie cu drepturile, dar, evident, n-ar avea mare relevanta, caci nu in clasificari sta cantitatea de chestii obligatorii, ci in numarul situatiilor ce le impun. E posibil ca drepturile sa aiba mai multe clasificari, dar tind sa cred ca, in ceea ce priveste numarul lor, ele sunt mai restranse decat obligatiile.

Sunt atatea chestii care poate nu ne plac, dar trebuie sa le facem. Si aici isi gaseste radacini razvratirea mea. Sunt totusi nevoita sa le accept din ratiuni pe care mi-e greu sa le explic. De exemplu, urasc sa spal vase, dar trebuie sa o fac, pentru ca daca nu as face-o, n-am mai avea in ce manca sau face mancare. Daca farfuriile si tacamurile ar putea fi suplinite de astfel de obiecte de unica folosinta, oalele in schimb nu au inlocuitor. Si la ce preturi au, nu poti sa le arunci si sa cumperi altele. Deci e o activitate pe care nu ai cum sa nu o faci, te obliga anumite conditii. Bineinteles exista si alte exemple, probabil fiecare le are pe ale sale.

2 comentarii:

  1. "Acei trebuie din interior sunt foarte putini" ce inseamna asta? Ca avem putine dorinte si nevoi personale adevarate, nu? Adica ne-ar trebui destul de putin sa fim fericiti, dar noi singuri ne impunem anumiti "trebuie". De ce trebuie sa fiu cel mai bun? De ce trebuie sa fiu cel mai frumos? De ce trebuie sa am nu stiu ce masina? De ce trebuie... trebuie... trebuie... Exista doua raspunsuri: suntem convinsi de necesitatea acestor din urma "trebuie" si... da bine la imagine. Imagine care nu suntem noi, imagine care nu poate fi fericita, caci nu traieste decat in ochii nostri, e lipsita de viata, ca o papusa gonflabila.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ar trebui sa facem ce ne place,nu ceea ce suntem nevoiti. ... De voie,de nevoie trebuie sa faci lucruri care nu iti plac sau care nu te fac fericit....Chiar daca nu ne dam seama pe moment, lucrurile care nu ne plac ne sunt de folos pe viitor.

    RăspundețiȘtergere

Ce rămâne din noi

Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...