vineri, 17 februarie 2012

Britannia Road 22, de Amanda Hodgkinson- o poveste de viata tulburatoare


Din nou pe Strada Fictiunii… din nou vALLuntar. De data aceasta, o carte al carei titlu nu mi-ar fi atras atentia prea mult si probabil as fi ignorat-o, daca nu as fi citit recenzia Ioanei(participanta si ea in aceeasi campanie). A fost suficient pentru a ma face sa-mi doresc cartea si in scurt timp sa o si cumpar.

Am inceput de mai multe ori sa scriu despre aceasta carte si de fiecare data m-am impotmolit, de teama ca nu as fi redat cu acuratete tot ceea ce mi-a transmis ea. Al doilea razboi mondial este pentru mine un subiect fascinant, ce imi starneste imediat interesul. Cartea de fata abordeaza insa diferit acea perioada, punand accent pe vietile oamenilor obisnuiti in timpul si dupa acest razboi crunt. Printr-o tehnica incitanta de expunere, naratiunea desfasurandu-se pe mai multe planuri, autoarea reuseste sa iti induca dorinta de a citi mai mult si mai mult, te tine antrenat in
istorisirile tulburatoare. Un fir urmareste lupta pentru supravietuire a Silvanei si a fiului ei in timpul razboiului, altul ne arata parcursul lui Janusz, sotul Silvanei, in aceeasi perioada, cand pleaca sa lupte in armata, dar lucrurile iau o intorsatura neprevazuta, iar al treilea fir narativ ni-i dezvaluie pe ei doi si pe fiul lor dupa terminarea razboiului, cand se regasesc dupa o despartire de 6 ani.

Cu sufletele haituite, salbaticite, purtand puternica amprenta a razboiului prin care trecusera, ei trei incearca sa redevina familia de odinioara. Dar, intre ei se interpun ororile si traumele pe care le-au indurat, ceva s-a schimbat pentru totdeauna, fara ca vreunul sa poarte vreo vina. Viata, razboiul, lupta pentru viata in conditii uneori greu de imaginat, departarea, dramele traite, i-au transformat… niciunul nu mai e ca inainte. M-a impresionat puternic baietelul, Aurek, a carui copilarie a fost marcata de fuga din calea inamicului si care, dupa razboi, nu reuseste sa-si accepte tatal, il vede si pe acesta ca pe un inamic, in joaca lui el nu reuseste sa se desprinda de felul in care traise pana atunci, asociaza totul cu viata in salbaticie si cu prigoana in care si-a petrecut ultimii 6 ani. Fantomele trecutului nu vor sa plece din mintea sa.

Silvana si Janusz incearca din rasputeri sa redevina familia tihnita pe care o formau inainte, dar nu e atat de simplu, ambii poarta in suflete secrete teribile, ce ii urmaresc, secrete pe care le descoperim pe parcurs, in flash-urile ce surprind viata fiecaruia din ei din timpul razboiului. Aceste evocari ale trecutului prafuit peste care uitarea refuza sa se astearna sunt emotionante si fascinante, aproape ca reusesti sa simti o particica din teama, din teroarea in care personajele sunt nevoite sa traiasca. Si sa traiasca este cel mai important lucru, niciun compromis nu este prea mare atunci cand moartea pandeste parsiva la fiecare pas, dupa fiecare frunza de copac, dupa fiecare aripa intinsa a unei pasari, dupa fiecare nor incarcat de ploaie…

Va reusi aceasta familie sa stearga urmele trecutului, urmele razboiului ce le-a macinat constiinta si le-a anihilat demnitatea? Familia fericita, plina de iubire dinaintea razboiului pare o amintire palida si incredibila… nu doar chipurile li s-au schimbat, sufletele lor poarta rani mult mai adanci si inca sangerande si dupa cativa ani. Nu e atat de usor sa revii la o viata normala dupa ce ani de zile ai trait in salbaticie, mancand chiar si coaja de copac, doar pentru a supravietui. Si totusi, pe Silvana nu a doborat-o traiul extrem de greu din timpul razboiului, dar pare pe cale sa o doboare noua viata de dupa razboi.

O carte tulburatoare, impresionanta…

Aceasta recenzie participa la campania vALLuntar organizata de Grupul Editorial ALL.

16 comentarii:

  1. cool! mi-ai facut pofta. oricum, am mai citit cateva recenzii excelente. pe mine m-ai convins.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O gasesti acolo unde iti place si tie sa mergi sa te recreezi.:) Merita citita!

      Ștergere
    2. Nu-mi spune că e vb de acelaşi anticariat! :))

      Ștergere
    3. Din cate mi-am dat eu seama, da.:)))

      Ștergere
  2. Ma bucur ca ti-a placut asa mult! Ti-ai dat seama ce s-a intamplat de fapt cu Aurek, da?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Altceva decat ceea ce am putut citi?

      Ștergere
    2. Da...ca Aurek de fapt nu e Aurek...., dar pana la urma trebuie sa fie... :D

      Ștergere
  3. suna interesant, desi povestea este trista, sunt totusi niste supravietuitori! m-ai facut curioasa, sper ca se termina bine totul...atat cat se poate in conditiile date.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Trebuie sa citesti ca sa vezi cum se termina. Nu am dezvaluit tot, am mai lasat surprize pentru cei ce urmeaza sa o citeasca. Asta ca sa descopere singuri.:)

      Ștergere
  4. asta era next pe lista mea pentru campanie...dar in ultimele zile am citit carti tot pe marginea acestui subiect si deja simt nevoia de o pauza..dar ramane cu siguranta pe lista de "must read":)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mai bine mai tarziu decat niciodata. Te inteleg, si mie imi place sa diversific, sa nu citesc una dupa alta carti intr-un stil asemanator.

      Ștergere
  5. Cu cat mai multe recenzii citesc, cu atat mai multe carti imi adaug pe lista. Sigur o sa vreau sa citesc aceasta carte.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa patesc si eu. Deja am o lista frumusica numai cu carti despre care am citit in aceasta campanie.

      Ștergere
  6. Nu e o carte pe care as alege-o in mod obisnuit insa la fel ca si tine si mie imi place sa citesc carti variate. Candva am crezut ca am un stil anume de carti insa dupa ceva ani m-am surprins pe mine insami citind si placandu-mi niste carti pe care cu alte ocazii nu le-as si deschis.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sa stii ca am remarcat si eu, in timp, interesul meu a crescut si pentru alte tipuri de carti. Nu zic ca s-a mutat, pentru ca in continuare citesc si de genul care citeam candva. Mai bine zis, sfera de interes s-a largit.

      Ștergere
  7. Este incredibil prin cate pot trece oamenii si cat de puternica este dorinta de a supravietui. Si eu o pusesem deja pe lista dupa ce am citit recenzia Ioanei :)

    RăspundețiȘtergere

Ce rămâne din noi

Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...