sâmbătă, 11 februarie 2012

Din vorba-n vorba, tot la carti ajung...

             Ar trebui sa fiu oarecum fericita ca am rezolvat macar jumatate din suma necesara luna asta, in speta rata si CASCO. Ceea ce inseamna destul de mult, dar, nu e decat o parte din suita obligatiilor financiare, fara a pune la socoteala consumabilele- hrana, apa, tigari. Stiu ca unii se vor gandi sa ma urecheasca pentru fumat, insa macar la placerea asta am si eu dreptul. Nu ma fonfez, nu-mi cumpar toale, nu ma etalez prin cafenele, am si eu viciul meu. Un viciu care naste discutii, ce-i drept, si nu din cele mai relaxate sau relaxante. Nu voi trece cartile in categoria viciilor, caci din carti extragi cunoasterea, sub diferite forme.
Dar trebuie sa recunosc ca ele nu reprezinta cheltuieli obligatorii. Si, de altfel, am lasat-o mai moale la capitolul noi achizitii. Insa, multumita editurii ALL, daca sunt silitoare si citesc si scriu despre cartea primita in dar, voi mai putea citi inca una sau cat de multe pot in perioada de desfasurare a campaniei vALLuntar, la care sper sa participe cat mai multe persoane. Voi trage tare sa termin cat mai repede Sanctus, care, in ciuda dimensiunilor destul de extinse, aproape 500 de pagini, se citeste cu usurinta, e o carte foarte interesanta. Mai multe va spun cand ii fac recenzia, ca nu mai am mult. 

             Ideea acestei campanii mi se pare formidabila, mai ales ca aportul meu si al tuturor celor care citesc sub egida campaniei constituie o placere. Apoi, recenziile noastre, si comentariile voastre, se transforma in minute de munca voluntara efectuata de membrii echipei ALL, pe care ii puteti cunoaste aici. Vedeti ca nu ma pot abtine sa nu aduc din cand in cand vorba despre campanie, si nu in scopuri publicitare, desi practic asta se intampla, cat pentru a-mi manifesta entuziasmul legat de ea. Nici nu va inchipuiti cu ce placere deschid cartea si ma apuc de citit, parca e altceva, senzatia e diferita fata de lecturile obisnuite. Cred ca senzatii asemanatoare incearca si ceilalti participanti, nu-i asa?

              Eu fac ce fac, si ajung cu povestile tot la carti. Si mi se pare firesc, din moment ce o buna parte din universul meu este construit din carti. In fiecare camera, dau cu ochii de carti. Sirul lecturilor e neintrerupt, sunt fascinata de ceea ce imi ofera cartile.

2 comentarii:

  1. Hmmm, foarte interesant articolul tau si mai ales ca vorbesti de carti.Si e ma pierd adesea in acest univers al cartilor, universul meu de relaxare, de liniste :) O seara buna iti doresc si spor la citit. Bravo !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc asemenea. Nu credeam că poţi deveni dependent de lectură, dar...uite că se poate.:)

      Ștergere

Ce rămâne din noi

Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...