miercuri, 7 septembrie 2011

Despre meciul de aseara

Ca tot romanul, dezamagita...dar nu neaparat de modul in care a jucat echipa, desi nu semana nici pe departe cu ceea ce vedeam eu candva, cand eram mica. Unu la mana- Cum frate, dupa ce cheltui sume impresionante cu multe zerouri si reusesti sa faci un stadion superb, cum n-a mai vazut romanu pe plaiuri mioritice, o dai in bara cu gazonul. Nici nu stiu cu ce as putea compara. Cu o prajitura fatoasa si delicioasa peste care presari un strat de sare, inainte de a o servi?... Se rostogoleau bucatile de gazon mai repede ca mingea, de ajunsesem sa le confund. Da trebuia sa aiba si ceva romanesc stadionul, altfel ne credeam si noi europeni...cum sa renuntam noi la marca noastra inregistrata?
Doi la mana- Cu ce drept sa huidui echipa, oricat de proasta ar fi? Astia sunt, atata pot sau poate ar putea mai mult...dar, nu se face. Asta e comportament de turma, o pata pe obraz. Buni, rai, sunt ai nostri si macar atat meritau, sa nu fie huiduiti de propriii suporteri.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Roberto Bolaño - „Anvers” și nu numai

Sunt doar câteva luni de când am început să îl citesc pe Bolaño și nu mă pot opri. Îi mulțumesc pe această cale scriitorului Radu Găvan c...