Ion Baiesu- Balanta

O surpriza placuta a fost pentru mine aceasta carte, ce reda o perioada ceva mai apropiata de prezent, realizand o privire de ansamblu asupra Romaniei in perioada comunista. Am privit initial cu scepticism, nestiind mai nimic despre autor, luand cunostinta de existenta sa abia cu putin timp inainte de a cumpara cartea. Si am fost surprinsa in mod placut.

Apeland la mult umor si un limbaj ce se citeste cu placere, autorul puncteaza fara ocolisuri neajunsurile si nedreptatile pe care le sufereau oamenii, moravurile unei societati bolnave. Intamplarile petrecute sau cele doar povestite prin intermediul personajelor, imbina tragismul cu umorul, in hazul de necaz caracteristic romanului.

Cartea mi s-a parut interesanta si datorita faptului ca reprezinta o fresca a societatii romanesti in timpul comunismului, perioada despre care nu stiu prea multe din amintiri, ci mai mult din povesti. O carte despre viata de atunci nu se putea sa nu-mi starneasca interesul, satisfacandu-mi pe deplin curiozitatea.

Personajele sunt si ele interesante, iar intamplarile pline de senzational prin care trec te determina sa citesti cu indiscutabila placere si fara a lasa cartea din mana. Verosimile sau nu, povestile ce ni se infatiseaza pulseaza pline de viata, incredibilul nu tine de fantastic, ci de viata in cea mai pura realitate a sa.

Nela si Mitica, eroii principali ai istorisirii, au o relatie ce nu se inscrie in parametrii obisnuiti. Desi locuiesc impreuna si toata lumea ii considera concubini, intre ei nu se petrece nimic din cele caracteristice vietii de cuplu. Si totusi, se sprijina in cele mai grele imprejurari ca si cum i-ar uni sentimente puternice, nascute poate din solidaritate. Alaturi de cele ce se petrec in viata celor doi, asistam si la alte istorii din viata altor oameni, mai mult sau mai putin apropiati, insa la fel de interesante si pline de viata.

Regulile absurde, ierarhiile sociale nedrepte si uneori aflate sub semnul hilarului, dispozitiile dominate de interese meschine si de orgolii abuzive, toate zugravesc acea societate de care nu ne amintim cu placere.

Finalul  pare sa se situeze undeva in afara cartii, ultimele pagini cu siguranta nu par a constitui un final, trebuie sa se mai intample ceva. Sau poate ca asta mi-a fost senzatia datorita atractiei exercitate.