miercuri, 7 septembrie 2011

In vizita la anticariat

In urma cu o saptamana, m-am hotarat sa merg in centru, la un anticariat pe care mi-l recomandase Ioana. De la Universitate, spre Unirii, pe partea dreapta, mi-a rasarit in cale reclama la anticariatul in cauza, desi eu stiam ca e pe strada Doamnei, dar din cate am inteles exista si acolo unul. Am intrat acolo, cam greu, caci era destul de stramt pentru mine, cu caruciorul, dar asta a fost singurul inconvenient. Dupa o scurta privire pe rafturile cu carti mai noi, am ajuns la sectorul cu carti vechi, unde la doar 2 lei bucata (de fapt 1, 99), puteai gasi, daca aveai rabdare sa cauti, multe carti interesante. Si eu am avut, si as mai fi avut...nici n-am simtit cand s-a scurs o ora si ceva, cu nasul in carti, cu carti in brate, cu carti asezate pe jos (cele deja alese). Si nu am reusit sa parcurg toate cartile, unele erau prea sus si eu nu puteam sa ma urc pe scara, caci trebuia sa fiu la nevoie langa bebe...mititica a rezistat mai bine decat ma asteptam...abia cand am iesit am realizat ce mult statusem. Am gasit carti pe care le cautam si carti care mi s-au parut interesante, de care auzisem sau pe care aveam de gand sa le citesc.
Marea descoperire a fost Pe firul de paianjen al memoriei a Cellei Serghi, cea pe care, unul din aia de langa Universitate voia sa mi-o dea la 25 de lei. Am luat-o cu 2 lei, intr-o stare nu prea buna, ce-i drept, se cam dezmembreaza, dar e intreaga. De fapt e singura din cele cumparate careia ii zboara paginile, dar nu e o problema, eu stiu sa o citesc cu grija, si sunt foarte fericita ca am gasit-o. Are si o dedicatie scrisa de mana, de o anume Rodica- suna asa Cand atingi aceasta carte, simti ca atingi un om. Cat de frumoasa dedicatia...
Am gasit si carti din colectiile ce apar cu ziarele, la preturi reduse-3, 4 , 5 sau 8 lei. Am luat Bunavestire de Nicolae Breban, volumul 1...abia acasa am vazut ca trebuia sa-l caut si pe al doilea, dar nu-i bai, il iau eu. Oricum asta a costat doar 3 lei. Asadar, de data aceasta m-am intors foarte multumita...si incantata...a meritat efortul, nici nu am simtit greutatea drumului de intoarcere, pe care l-am parcurs pe jos.

Un comentariu:

Roberto Bolaño - „Anvers” și nu numai

Sunt doar câteva luni de când am început să îl citesc pe Bolaño și nu mă pot opri. Îi mulțumesc pe această cale scriitorului Radu Găvan c...