vineri, 9 septembrie 2011

Ma chinuie un lapsus

Gata, iar e vineri. Ceea ce scrisesem aseara pentru azi nu mai e valabil. Vorba ceea- A trecut Santamarie, te-ai... continuarea cautati-o voi. Fratilor, ma lupt cu un lapsus de proportii si nu ma pot lasa pana nu il rezolv. Asta-noapte, cand adormeam pe bebe care se trezise, ca sa nu ma plictisesc, ma gandeam la ce sa mai scriu. Si stiu sigur ca, pe langa recenzia la una din ultimele carti citite, pe care mi-am conturat-o usor in minte si imi amintesc perfect punctele pe care trebuie sa le tratez, am mai scornit doua subiecte.

Unul din ele il stiu, mi-l amintesc perfect, trebuie doar sa-l dezvolt. Al doilea, stiu doar ca e in legatura oarecum cu primul, caci pe cand ma straduiam sa le memorez,  mi-am luat pe primul ca punct de reper pentru al doilea.  Si in rest, e o nebuloasa totala...un cuvant nu-mi apare in minte, nici cea mai palida idee despre cum era. Stiti ce rau e? Ma chinuie senzatia de uitare si imboldul de a-mi aminti cu orice pret. Ce sa fac? Sa ma intorc in pat, in aceeasi pozitie, incercand sa reiau sirul gandurilor de atunci?

Stiu ca as putea sa o las balta, sa scriu despre ce imi amintesc si cu asta basta. Dar nu pot, parca s-a asternut o prapastie intre mine si creierul meu, de ma mir ca sunt in stare sa va scriu ce scriu acum. Imi amintesc ca legatura nu era evidenta, ci subtila, dar era. Poate ca scriind pe primul mi-l voi aminti si pe celalalt.

Am imbatranit, bag seama. Cam repede, nu?  
Ei, sanatoasa sa fiu, sanatosi sa fiti. Avem in fata un week-end de relaxare sau cel putin asa ar trebui sa fie. Relaxati-va voi, ca eu stiu deja ca n-am sanse sa o fac.
V-am pupat pe portofele...s-auzim de bine!

6 comentarii:

  1. Asa cum ai scris si mai inainte, blogul ti-a modificat putin viziunea asupra vietii.Am vrut sa zic ceva atunci, insa am considerat ca e bine sa mai astept putin, nu stiu de ce.
    A privi viata prin prisma felului in care poti consemna asta pe blog are marele neajuns ca te indeamna sa nu privesti evenimentul decat ca efect asupra celorlalti. Acest lucru inseamna si o indepartare de realism de efectul asupra ta, ca individ. Nu cred ca e un lucru pozitiv pentru interiorul tau, care e putin in umbra imaginii pe care o zugravesti.
    Eu banuiesc ca te chinuie un lapsus pentru ca, poate subiectul pe care voiai sa-l scrii nu e atat de important pentru sufletul tau, ci mai mult pentru blog.
    Totusi, tu esti mul, mult, mult mai importanta decat un blog, oricare ar fi acela. Felul in care simti tu este mult mai important decat arta cu care poti sa zugravesti evenimentul.
    S-ar putea sa gresesc, caci te compar pe tine cu mine.

    RăspundețiȘtergere
  2. ...te-ai c...t pe palarie, asta-i continuarea. Semnificatia punctelor gaseste-o tu :P

    RăspundețiȘtergere
  3. @ Mircea Vladut: Sa stii ca ai dreptate, nu era ceva pentru sufletul meu, ci mai degraba un fapt divers. Dar intre timp mi l-am amintit, dupa ce nu m-am mai strofocat, ba chiar ma detasasem de procesul scormonirii prin minte.
    Intr-adevar, e adevarat ce spui, adesea imbin perspectiva personala cu cea exterioara, dar n-am avut senzatia ca ma exclud total. Daca fenomenul nu are un efect asupra mea,nu am imboldul de a scrie. Bine, sunt si chestii ce privesc doar constatarea, cum de altfel era si subiectul respectiv, in care, desi imi spun opinia, nu pot spune ca ma implic total. Nu stiu daca ma intelegi. Dar ai dreptate, de fapt ceea ce te-a facut sa constati asta a fost ceea ce spusesem eu zilele trecute... mi s-a schimbat modul de a privi lucrurile intr-atat incat aproape orice il pot transforma in subiect de blog. Poate ca ar trebui sa o las mai moale in sensul asta. Sa uit uneori ca am blog.

    RăspundețiȘtergere
  4. Eu zic ca e bine ca ai ajuns sa constientizezi asta. Poate ca e suficient doar atat, fara s-o lasi mai moale cu blogul. Daca reusesti sa separi ceea ce esti tu de ceea ce vrei sa arati pe blog ("Da-i Cezarului ce-i al Cezarului, iar lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu") nu cred ca vei avea probleme.
    Asta e o problema a oamenilor: se joaca cu o imagine, apoi incep sa se identifice cu ea. Uitam cine suntem.

    RăspundețiȘtergere
  5. Eu, dimpotriva, am avut de castigat din a scrie pe blog. M-a ajutat mult sa stiu cine sunt, am avut parte de interlocutori minunati de la care am avut ce invata, si nu ma opresc aici.

    RăspundețiȘtergere

Rămas-bun, iulie

Sunt îndrăgostită de vară, mai ales de luna iulie, cea în care m-am născut și care s-a strecurat și în numele meu. Parcă aș suporta tot r...