luni, 5 septembrie 2011

Datoare cu niste scuze



Ma scuzati, dar m-a lovit ceva atat de puternic, incat nu m-am putut concentra pentru a scrie. Mintea mea a fost invaluita si n-a vrut sa se deschida spre altceva...v-as putea scrie despre ea, dar pastrez impresiile pentru o recenzie. Politica, internet...toate celelalte atractii n-au fost suficient de puternice incat sa ma faca sa ma dezlipesc. Nu mi-a stat mintea la un subiect demn de a fi scris...in curand o termin si atunci imi voi pune mintea la treaba. Azi am avut maraton de lectura, inlesnit de faptul ca printesa n-a fost chip sa doarma singura la amiaza, asa ca am citit cat nici eu n-as fi crezut. Si in definitiv, cum sa las deoparte frumusete de lume descrisa in carte, pentru aceleasi nimicuri zilnice din lumea de azi? Daca as deschide televizorul, ce as putea vedea...aceleasi lucruri ca si in alte zile, poate doar oamenii fiind altii...accidente, crime, violuri...si nelipsita criza, resimtita de unii si sfidata de altii cu nerusinarea si dispretul caracteristic parvenitilor. Uneori ma dezgusta atat de mult, incat nici nu pot scrie, cuvintele nu vor sa se lege intre ele. Sa va povestesc ce am mai facut? Pai, tocmai va spuneam ce am facut azi...ce voi face maine? Om trai si om vedea...

2 comentarii:

Ce rămâne din noi

Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...