Babele si ale lor flori

Ziua mea incepuse relativ bine...nici acum nu pot spune ca e rau, dar mi-am facut rost de cativa nervisori. Ne-am pregatit de plecare si am constatat cu stupoare ca nu merge liftul si deci sunt nevoita sa car caruciorul in brate pe scari. Din fericire stau doar la etajul doi si efortul nu e urias. Sau nu ar trebui sa fie urias, dar....vecinele mele au avut grija sa infrumuseteze scara cu flori, cele mai multe fiind pe scarile ce despart etajul doi de parter. Si nu e vorba doar de ghivece minuscule, care sa ocupe un spatiu insignifiant. Nu, au pus printre altele ficusi, numai la noi la etaj sunt 3 unul langa altul pe primul sir de trepte. Pe treptele de la etajul unu, iarasi 3 ficusi, dar de data asta despartiti unul de celalalt de alte ghivece cu flori.

Imi plac florile, dar o adevarata gradina botanica amplasata pe scarile blocului nu mi se pare potrivita, pentru ca te incurca atunci cand esti nevoit sa cobori pe scari cu obiecte voluminoase. Asta-vara au avut niste vecini de mai sus de carat mobila ce nu incapea in lift si au fost nevoiti sa degajeze culoarul ingramadind florile in fata liftului, la care nu mai aveai sanse sa ajungi. Nici asa nu si-au dat seama babele de la mine de pe scara ca florile lor incurca. Latimea treptelor si asa destul de mica, ingustata cu 40-50 cm, face ca simpla trecere cu niste sacose sa devina incomoda. Or cand ai ceva mai mare de carat, fie caruciorul cum era cazul meu, fie mobila, n-ai cum sa nu stergi frunzele ficusilor. Poate oi fi rupt vreo cateva frunze, mai ales la intoarcere, cand a trebuit sa urc aceleasi scari pline de ghivece.

Cand le mai aud uneori facand consiliu pe scara si intrebandu-se cine o fi rupt o floare, imi vine sa ies si sa le explic, dar mi le-as pune in cap si oricum nu ar intelege, ar zice ca sunt insensibila si ca nu imi plac florile, ca nu le inteleg dorinta de infrumusetare a scarii. Sa si le ia in casa, si asa stau unele singure in 3 camere. Dar probabil au destule si in casa si nu mai au loc. Vecina de alaturi a pus o floare mai mica, ce-i drept, in coltul dintre usa ei si usa mea, floare pe care o ating zilnic cu caruciorul. Abia astept sa reusesc sa rup vreo frunza sa vad daca imi atrage atentia. Dar din moment ce nu mi-a cerut parerea cand a pus-o acolo, stiu ce am sa-i raspund.