Ceva mi-a indrumat astazi pasii spre Gara de Nord, acolo fiind cel mai apropiat loc de casa unde as fi putut gasi carti. Cu toate ca e cam frig afara, iar vantul mi-a biciuit obrajii si urechile, nu am rezistat impulsului de a merge pana acolo. De altfel, m-am gandit ca, in afara unui mic magazin de presa si carte, la chioscurile de ziare din gara as putea gasi de asemenea carti mai ieftine, inserturi la diverse ziare sau reviste. Nu stiu cum se numeste magazinul respectiv, e situat langa KFC – intrarea dinspre Calea Grivitei, e destul de ascuns si parca nu se asorteaza cu peisajul pe care ti-l ofera gara. L-am identificat de mai multa vreme, dar abia acum am intrat in el si, spre surprinderea mea, am gasit acolo carti dintre cele pe care mi le doream. Preturile de 20-30-40 lei nu prea erau insa in acord cu bugetul meu. Insa simplul fapt de a le tine in mana pentru cateva secunde imi dadea un sentiment placut. Cand intr-un final m-am hotarat sa ies si am pus mana pe manerele caruciorului, imi sare in ochi un suport rotativ cu carti la 10 lei. Nu ma asteptam sa gasesc acolo carti ale autoarei mele preferate, dar am zis ca nu strica sa arunc o privire, poate imi sare in ochi ceva interesant. Si m-a cuprins o mare bucurie gasind acolo doua titluri din cele scrise de ea. Una din carti o aveam deja, cealalta nu. Asa ca n-am mai stat pe ganduri si m-am cautat in buzunar de bani, cu cartea in cealalta mana si cu ochii intre carti, poate- poate mai gasesc ceva. Am cumparat deci cartea de povestiri "Barbatii sunt niste porci" de Rodica Ojog- Brasoveanu. As fi fost in stare sa o rasfoiesc sau chiar sa ma apuc de citit pe strada, dar mi-am amintit ca sunt in Bucuresti, in zona Garii de Nord si nu se cade sa umbli pe acolo cu capul in nori sau cu nasul in carti. Mi-am stapanit cu greu rabdarea pana acasa...inca nu am inceput sa o citesc, doar am rasfoit-o. A picat la tanc, abia ce terminasem inainte de a pleca "Un stilet cu sampanie". Dupa 12 romane citite ca pe apa, merge de minune aceasta carte de povestiri. Sunt fericita...un martisor special pe care mi l-am daruit singura.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Ce rămâne din noi
Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...
-
Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...
-
Aceasta este pentru mine a cincea carte scrisa de Mircea Eliade pe care o citesc in cei aproape 3 ani de existenta a blogului. Inainte de bl...
-
Cam lungă pauză de blog, aproape două luni. Și asta pentru că programul meu este tot mai încărcat, fiică-mea a început clasa întâi, am intr...
:D! Foarte bine ti-ai facut! :)) Sa nu uiti sa trimiti si recenziile la cartile tale preferate!
RăspundețiȘtergereIntai trebuie sa le fac :)) Sper sa gasesc timp si inspiratie cat mai repede pentru asta.
RăspundețiȘtergereNu neaparat saptamana asta...nu am fixat un deadline ca nu am de ce! Sper in fiecare sapt de acum in colo sa gasim carti despre care sa discutam!
RăspundețiȘtergereo primavara minunata plina de optimism si voie buna!
RăspundețiȘtergeresi spor la citit:)
Multumesc asemenea!
RăspundețiȘtergere