sâmbătă, 27 august 2011

Ciudatenii de prin vise…alea de noapte


Adesea mi s-a intamplat sa visez ca sofez. Eu care pana acum n-am avut curajul de a-mi incerca talentele in domeniu (cel putin nu la nivel oficial, caci am condus o singura data in padure si de atunci al meu sotior nu a mai avut vreo tentativa de a ma invata…oare de ce?). Si dupa cum spuneam, eu, care trebuie sa recunosc ca imi e teama sa imi iau carnetul, visez ca manevrez volanul si sunt constienta si in vis ca nu am carnet si mai ales ca habar n-am sa conduc. Cel mai adesea se intampla sa realizez brusc ca masina in care merg nu are sofer si trebuie sa o conduc pentru a evita un accident. De parca nu ar exista acelasi risc conducand-o. Si ceea ce mi se pare mai ciudat e ca de cele mai multe ori nici nu ajung pe scaunul soferului, ci manevrez volanul fie din dreapta, fie de pe bancheta din spate…nu ma intrebati cum, asa e in vis. Iar atunci cand sunt pe scaunul soferului, printr-o minune nimeresc pedalele, ca habar n-am care si ce face, desi mi-a explicat al meu de muuuulte ori. Mai e nevoie sa precizez ca si in scurta calatorie din realitate intrebam de enspe ori pe care trebuie sa apas si cand? Asa ca va dati seama prin ce panica trec eu in visele astea, cand ajung in situatii critice, de pericol iminent. Clar nu as avea curaj sa devin soferita in realitate, cu atat mai putin prin Bucuresti, dar lasa ca nici cu soferii din alte orase nu mi-e rusine, inclusiv cu cei din orasul natal.
Alteori, visez si eu, ca toata lumea, ca zbor…mai bine zis fac salturi de pe unbloc pe altul sau ceva in genul asta, pentru ca imi iau elan si ajung mai sus decat planul pe care ma aflam, si senzatiile sunt din cele mai tari posibile. Nu-mi dau seama de unde stiu cum trebuie sa fie cand zbori sau cand esti in aer, pentru ca nu am avut in realitate astfel de experiente, dar in vis am aceste senzatii pe care le atribui actiunii respective. Stomacul parca mi se lasa in jos si tot corpul e strabatut de ceva pe care nu-l pot explica.
Nu va povestesc toate astea ca sa caut o semnificatie…am incetat sa mai fac de mult asta. Era doar asa, de amuzament. Pentru ca mie mi se par amuzante visele astea o data ce ma trezesc. Voi ce fel de vise ciudate care se repeta intr-o forma sau alta aveti? Nu mi s-a intamplat sa am vise identice din cate retin eu, dar cu aceeasi tema da…Aaaa, si de vreo cateva ori am visat ca sunt insarcinata si nasc. Dar asta era fi in timpul sarcinilor, fie in perioada de dupa nasteri. Si n-am intrat in panica asa cum ar fi facut fetele de pe vremea bunicii, gandindu-ma ca e semn rau sa visezi copil mic. Si nici nu s-a intamplat nimic rau.

5 comentarii:

  1. De multe ori, ca si azi-noapte, visez urat, strig in somn si scol si nevasta care trebuie sa ma trezeasca, ca sa nu ma mai chinui :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Daca ar fi timpul sa preiei conducerea vietii tale? Poate e o incurajare: ai mai multa incredere in tine, chiar daca nu stii pedalele, chiar daca nu ocupi scaunul soferului, te vei descurca. E o simpla presupunere.
    Nu ma refer decat la idei proprii, stil de viata propriu etc. Nu zic ca nu ai stilul tau. Insa noi toti suntem influentati de ceea ce credem ca trebuie sa gandim sau sa facem, sau traim asa cum stim, fara a trai asa cum ne dorim. Ne inspiram mult din exterior, ne raportam mereu la altii.

    RăspundețiȘtergere
  3. @Mircea: asa este, si eu m-am gandit ce raspuns sa dau la intrebarile Andreei, si este evident ca nu de condus masina era vorba.

    RăspundețiȘtergere
  4. Visele, e complicat de explicat.
    In general visele sunt simple vise, informatia din constiet trece in subconstient, si pentru ca volumul de informatii este prea mare totul se comprima in imagini si sunete (visul), un fel de film inspirat din ceea ce cunostem.

    RăspundețiȘtergere
  5. Și eu am visat de multe ori că șofez, deși în realitate, la fel ca tine, nu am carnet și nici multe șanse să am unul în viitorul apropiat nu sunt.Ciudățenia e că, de cele mai multe ori, mă descurc foarte bine...:)
    Un alt vis ce revine într-o formă sau alta e legat de avioane militare ce, de cele mai multe ori, se prăbușesc sau sunt pe cale să o facă. N-aș ști să spun ce anume din creierul meu mă trimite acolo...Visele frumoase bineînțeles că nu se repetă...

    RăspundețiȘtergere

Un fel de come back deși n-am plecat nicăieri (despre cărți, școală și altele de-ale vieții)

Cam lungă pauză de blog, aproape două luni. Și asta pentru că programul meu este tot mai încărcat, fiică-mea a început clasa întâi, am intr...