luni, 22 august 2011

M-am intors!


E bine acasa, dar e bine si departe de ea. Am ajuns cu bine, dupa o saptamana pe meleagurile natale. De luni am inceput bine cu o amenda de la militia rutiera pentru depasirea limitei de viteza, chiar in prima comuna la intrarea in judetul Bacau…asa, de inaugurare…si uite-asa ne-am usurat de 2 milioane. Ca nu eram noi destul in gaura…ce sa-i faci?...bine ca l-am luat doar cu 81 si nu cu 140, dar cu ultima nu zburam prin localitati, asa ca m-am gandit ca e bine ca a fost doar atat. La intoarcere am fost mult mai atenti si nu ne-am mai aruncat la depasiri in localitate, ca sa fim nevoiti sa fortam nota la viteza.
N-am avut timp de calculator, am fost antrenata non-stop in diverse activitati. Am avut vreme excelenta, dar putin cam rece, astfel  ca am stat departe de piscina. Eu m-am incumetat intr-o seara, dar nu am rezistat prea mult din cauza vantului ce ma facea sa tremur. De data asta am facut mai multi pasi prin oras, am fost si in parc de 3 ori, am admirat ce s-a schimbat si ce nu s-a schimbat. Cu unele schimbari de magazine si cu santierul de pe unul din trotuarele din centru, Bacaul nu pare foarte schimbat. In parc au aparut chioscuri cu diverse de-ale gurii, dar altfel, imbunatatiri nu am constatat. Au fost frumoase iesirile, dar n-am mai simtit ca apartin locurilor binecunoscute.
Am reusit sa dezleg si cauza starilor mele de rau de saptamana anterioara. In ziua plecarii m-am trezit plina de pete ce pareau a fi de la ficat. Si atunci mi-am dat seama ca toate simptomele urate au inceput o data cu o cura de silimarina, cu rol hepatoprotector. Probabil nu mi-a priit substanta sau a iesit cu scantei in urma interactiunii cu anticonceptionalele. Cert e ca am oprit cura si nu mi-a mai fost rau, iar petele au disparut in cateva zile.
De dormit am dormit cat am putut, si ziua si noaptea, am incercat sa imi fac plinul la odihna si partial am umplut din bateriile descarcate. Dar pentru mine tot obositoare este rutina zilnica, in ritmul in care sunt nevoita sa traiesc acum si nu trag sperante ca va deveni mai relaxanta in viitor.
Mi-a fost dor de blogosfera, cred ca am multe articole interesante de recuperat. Am citit comentariile voastre pe telefon, dar n-a fost chip sa pot interveni sa raspund unde era neaparat cazul, asa ca o voi face acum. Imi cer scuze daca pe unii i-am derutat prin articolele programate, lasandu-i sa creada ca sunt prin zona.
Va rog sa-mi acordati un ragaz sa ma acomodez cu atmosfera, sa va vizitez pe fiecare in parte si sa ma apuc sa-mi scriu ultimele impresii si idei. Nu pot povesti tot intr-un articol, asa cum vad ca am tendinta acum, sa scriu cate putin din toate.
Acestea fiind spuse, eu va doresc o saptamana cat mai interesanta si bineinteles…buna de tot!

5 comentarii:

  1. Bini-ai revinit acasî, brie! Ni-o fost dor di tini şî abia astieptăm sî ni scrii impresii di pin vacanţî! :))))))

    RăspundețiȘtergere
  2. @ Loopoo: Care va sa zica razi de accentul pe care l-am pierdut cate putin din mers. Sau l-ai capatat tu? :))))

    RăspundețiȘtergere
  3. Pai io pot sa vorbesc cu ce accent vrei. O saptamana de stat prin Moldova imi e de-ajuns ca sa ma dau drept moldovean :)
    Sa nu-ti pierzi de tot accentul. Fii mandra ca esti moldoveanca. Daca unii rad de moldoveni si se cam inseala, ce sa facem cu bucurestenii? Prin Moldova oamenii se mirau ca suntem din Bucale si ca n-avem fite. Oameni cu mult mai multi bani ca noi, dar care n-aveau basini in cap deloc.

    RăspundețiȘtergere
  4. @ Loopoo: Ei, sunt si pe acolo fite...ar trebui sa mergi la Bacau. :))))

    RăspundețiȘtergere

Ce rămâne din noi

Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...