luni, 4 aprilie 2011

Va mai exersati mintea?


Inca de pe la 12-13 ani m-au atras diverse jocuri de stimulare a mintii... pentru inceput au fost integramele si rebusurile mai usurele, caci nu dispuneam de prea multa cultura generala pentru a face fata unora mai dificile. Dupa un timp, am trecut la rebusuri mai grele, cu care imi bateam capul, chiar daca nu reuseam intotdeauna sa le dezleg in totalitate. Devoram revistele din domeniu, imi placeau mult si anagramele, metagramele si altele care se teminau in –grame, era un fel de dependenta.  Apoi, pasiunea s-a stins, abia in urma cu cativa ani am inceput sa dezleg din nou rebusuri, dar integramele si celelalte nu m-au mai atras.
Acum vreun an si jumatate, am mai descoperit un joc din asta, de data asta cu cifre. Il stiam de ceva vreme, dar pana atunci nu m-a atras. Insa in ultimele doua luni de sarcina, cand printre altele renovam apartamentul in care stam acum, pauzele de munca le-am umplut cu sudoku. Si pasiunea a continuat si dupa nastere. Copilasul dormea pe pat langa mine, iar eu, asezata intr-un cot, dezlegam sudoku. Dupa perioada de acomodare, alegeam doar pe cele cu nivel de dificultate mai mare, descoperind diverse variante ale jocului, pe langa cea clasica. Cel mai ciudat moment, privind acum in urma asa il vad, a fost cand am descoperit variantele de sudoku gigant. De la 9/9 am ajuns la 16/16, 25/25 si tot asa, pana la 49/49. Si sunt si mai mari, dar inca nu le-am rezolvat pe alea. Si asta pentru ca jocurile gigant nu le gaseam in reviste, le-am gasit pe net. Si cum nu dispun de imprimanta, le-a transcris pe foi, mai exact pe 2 foi de caiet studentesc lipite intre ele, ca sa imi incapa. De asta spun ca acum mi se pare ciudat, trebuie sa fi avut o mica doza de nebunie ca sa am rabdarea sa fac asta. Am renuntat pentru ca, pentru cele mai mari as fi avut nevoie de vreo 4 foi mari lipite pentru a transcrie jocurile. Dar parca ma bate gandul sa incerc. Acum mai dezleg cand si cand dintr-o revista cu sudoku pe care o am de anul trecut, dar pe care, nemaifiind atat de disperata, inca nu am terminat-o.  Insa, fara a fi dependenta, uneori simt pur si simlu nevoia sa imi lucrez in acest mod mintea, relaxandu-ma in acelasi timp. Creierul are si el nevoie de exercitiu.
Voi ati incercat astfel de pasiuni?

3 comentarii:

  1. Am constatat recent ca imi mai trebuie ceva exercitii de logica. ma nevoie pentru la servici, unde trebuie sa interpretez niste scheme logice.

    RăspundețiȘtergere
  2. Aveam nişte cărţi cu exerciţii logice, majoritatea chiar foarte amuzante. Şi acum mai arunc câte un ochi prin ele. Câteodată astfel de exerciţii constaţi că te eliberează de stress fiindcă îţi stimulează gândirea şi către alte preocupări decât cele cotidiene.

    RăspundețiȘtergere
  3. Orele de logica de la scoala nu au fost niciodata pe placul meu...dar exercitiile astea imi fac oricand placere. Acum vreo cativa ani, o amica de pe un forum ne tot dadea probleme de logica, cum ar fi aceea cu "Cine are pestele?"...erau foarte antrenante. Asteptam cu sufletul la gura confirmarea raspunsurilor mele.

    RăspundețiȘtergere

Roberto Bolaño - „Anvers” și nu numai

Sunt doar câteva luni de când am început să îl citesc pe Bolaño și nu mă pot opri. Îi mulțumesc pe această cale scriitorului Radu Găvan c...