sâmbătă, 16 aprilie 2011

La cumparaturi


Saptamana asta luasem o pauza de cumparaturi...n-a fost nici timp, dar nici bani...azi, insa, timpul ne-a permis sa mergem pentru cateva cumparaturi marunte. Si cum ne place, place, place traficul din Bucuresti, am mers in celalalt capat de oras, in Auchan Titan...(despre cretinii din trafic, altadata)...ca de obicei-in parcarea subterana, de regula pe jumatate goala sau plina, depinde din ce unghi privesti. Acum- plina, frate...ne-am invartit ceva pana am dibuit o masina care pleca si i-am luat locul. Ceea ce prefata ce vom gasi in magazin....mare aglomeratie, inca de la intrare. Abia inauntru mi-am dat seama ca e din cauza Pastelui, vazand imbulzeala pe cozonaci, vopsele de oua etc. Prin sectorul mobila,
unelte era liniste- in rest, care mai de care, intr-o goana nebuna dupa cumparaturi- fara tupeu, asteptai mult si bine sa fii lasat sa treci. Am observat ca, in astfel de perioade, mai mult decat oricand, oamenii parca au ochelari de cal, parca ar fi singuri in magazin, restul nu exista decat ca sa-i impiedice in forfota lor. Trec prin tine, daca e nevoie. Isi parcheaza carucioarele in mijlocul drumului- ce conteaza ca mai sunt si altii care au nevoie sa circule? Lasa-i sa astepte pana te hotarasti tu ce condimente sa iei, ce culoare de vopsea de oua, ce fel de ciocolata- cu alune, cu lapte, cu portocale confiate...buunul simt nu mai exista. Dar spectacolul adevarat l-am gasit in partea cu haleala...salamuri, carne, lapte, branza, salata, oua, rosii...cumparau romanii cu toptanul...dulciuri, smantana, paine...ma gandeam ca poate s-a anuntat la stiri ca vine vreo foamete si isi fac provizii. Abia impingeau carucioarele tiscite...cu greu iti faceai loc la raft sa iei ceva...de aia am si renuntat sa mai iau diverse lucruri. 

Nu mai zic la casele de marcat- desi am mers la cea prioritara, am avut nesansa (dar parca putea fi altfel, cand marea majoritate avea carucioarele full) sa nimerim in fata noastra doua cupluri  (ambele insa aveau dreptul sa se afle acolo) care parca se pregateau de botez sau de nunta. Aia din fata aveau 6 paini mari, cantitati industriale de mancare...cand credeam ca gata, au terminat, la cate produse pusesera pe banda, am vazut ca nu-si golisera nici pe jumatate caruciorul. Mie-mi venea sa las acolo cumparaturile si sa iesim. Pentru cateva lucruri pe care le cumparasem, am stat prea mult la coada. Cand am iesit, am vazut ca primele 10 case de marcat erau inchise...n-or fi avand suficienti angajati.
Si totusi, tot nu-mi dau seama ce fac oamenii astia cu atata mancare...totusi e cam devreme sa cumperi unele lucruri. Parca  ar fi fost Pastele week-end-ul asta...dar chiar si asa, tot mi se pare mult...si cica n-are lumea bani.

3 comentarii:

  1. Stai ca nu trece odata cu Pastele... Dupa aia, da iama romanul de rand la raionul cu lactate, fructe si legume sa faca "curatarea trupusorului" de toxinele carnii grele de miel... De mancarica are mereu cetateanul de rand un ban pus d'oparte, sau face imprumut la banca :))))))

    RăspundețiȘtergere
  2. Asta e mai crunt, ca se imprumuta la banca pentru a lua mancare, din care cel putin jumate ajunge la tomberon...dar asa intelege romanul sa sarbatoreasca...prin excese.

    RăspundețiȘtergere
  3. ROmânul suferă de foame de când îl ştim, şi ce să facă şi el: măcar de paşte sau Crăciun să bage în el. Aşa se explică disperarea de prin marile supermarketuri, de unde şi zicala "să mai zică românul că n-are bani!" M-ai inspirat şi pe mine şi am scris şi io ceva despre supermarketuri, măi dragă, iote acilea.

    RăspundețiȘtergere

Ce rămâne din noi

Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...