luni, 27 iunie 2011

Toleranta sau rigiditate (Scuze de intarziere)


Fara prea multa introducere, public si articolul lui Loopoo, cu putina intarziere si din partea mea (a lui nu se pune ca el e cu casa in santier), si apoi, daca tot s-au „adunat” doua articole, va invit sa la votati. Deci...

Sunt două lucruri în antiteză, ştiu. Dar e nevoie de ambele.
Ştiţi că eu, de exemplu, de câte ori am ocazia, îi iau la mişto şi îi critic pe ghei. Dar n-am nimic cu ei. Am doar cu afişarea excesivă a unora dintre ei, şi cu pretenţiile lor exagerate. În rest, să facă ce-i taie capul.
E creştineşte să fim toleranţi. Să dea primul cu piatra cel fără de păcat, scrie în Biblie. Dar asta nu înseamnă că putem tolera orice. E nevoie de rigiditate atunci când conduci un grup de oameni, când eşti antrenorul unei echipe de sportivi sau când eşti ofiţer în armată. La fel, trebuie să înveţi să nu tolerezi năzbâtiile copiilor, dacă eşti părinte, pentru că se vor răsfrânge asupra viitorului lor.
În concluzie, la fel ca în majoritatea situaţiilor din viaţă, nimic nu e 100% de o singură parte. Adevărul se află totdeauna la mijloc, iar omul trebuie să-şi foloseasca inteligenţa pentru a discerne în funcţie de situaţie. Avem, deci, nevoie şi să fim toleraţi şi să îngăduim la rândul nostru, dar e nevoie în lume şi de neclintire în purtări şi exprimare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Un fel de come back deși n-am plecat nicăieri (despre cărți, școală și altele de-ale vieții)

Cam lungă pauză de blog, aproape două luni. Și asta pentru că programul meu este tot mai încărcat, fiică-mea a început clasa întâi, am intr...