marți, 14 iunie 2011

De ras, de plans, de ce vreti voi

Cafeaua s-a racit in cana, iar pe mine ma incearca o raceala din aia cum numai eu stiu sa-mi fac rost in plina vara...bine, daca stau sa analizez vremea ultimelor zile, nu e chiar plina, dar, vorba vine. Parca Strepsilsul e mai potrivit iarna...dar acum, cand ma asteapta in frigider cutia neterminata de inghetata atat de dulce, plina de sirop de ciocolata (oare o avea si ea vreo vina?)...durerea in gat e ultimul lucru pe care mi l-as putea dori. Nu prea imi vine sa ies din casa, dar trebuie...copilul trebuie scos la plimbare, chiar daca cerul semi-innorat nu ma imbie de fel...ah, si mai e ceva care imi taie cheful...buzunarele goale, poseta prin care bate vantul, cardul la fel de gol, daca nu chiar in minus cu vreo cativa bani...as avea nevoie de un impuls cat de plapand spre o mai buna dispozitie, dar nu...nu vrea sa apara de nicaieri. De dimineata ma tot chinui sa transform niste fisiere epub in pdf-uri si merge ca melcul. Ieri am fost intr-o vizita si am facut rost de ceva carti electronice interesante. Ce bucuroasa eram ieri...azi insa sunt plina de spume...nu prea ai cum sa faci referate, sa faci si ciorba si ficatei cu copilul printre picioare, casa arata ca dupa demolari de haine si jucarii...nici nu se mai cunoaste curatenia de vineri, iar mie imi vine sa-mi iau campii...Peste toate, troneaza stresul disertatiei, pe care nici macar nu sunt sigura ca voi reusi sa o sustin daca nu imi inchei situatia scolara. Acum regret ca nu am facut un transfer la Bucuresti, ca pana la urma tot la povestea cu acte de tot soiul si adeverinte ajung. De exemplu, si acum, ca si la inscrierea pentru licenta, trebuie sa iau un aviz de la biblioteca universitatii, cum ca nu am nicio carte nereturnata, cand eu nu am calcat acolo decat dupa avizul anterior si nici macar nu m-am inscris.  Stiti ce-as vrea acum?...ca placere imediata?...o cafea calda, pe care sa o beau citind o carte, pe o terasa, pe malul unei ape, singura...visez imposibilul...de fapt nu vreau decat putina relaxare, fara stres, fara griji, fara nimic la care sa ma gandesc...

8 comentarii:

  1. De ce nu faci un popas la Bacau, mai stau bunicii cu copilul, si tu poti sa stai in spatele casei la cafea cu dizertatia?

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu mai am cand...trebuie sa o termin intr-o saptamana cel mult, cand oricum vom merge la Bacau...si acolo cu atat mai putin m-as odihni.

    RăspundețiȘtergere
  3. Mai ai putin si scapi :)
    Apoi vei merge " ...pe o terasa, pe malul unei ape, singura... "

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu crezi ca vrei cam multe? Doar stii ca fara chin nu iese bine si apoi nu poti sa te mai bucuri de liniste si victorie!

    RăspundețiȘtergere
  5. Am spus asta de multe ori: soarele e mai placut cand straluceste dupa ploaie!

    RăspundețiȘtergere
  6. Apropos de raceala, ma chinuie si pe mine!!! Parca am inghitit un arici si nu imi da pace :((

    Bafta multa la disertatie, am trecut si eu prin povestea bibliotecilor, e stufoasa si de neinteles, dar asta-i viata - o birocratie fara sfarsit. Vei rezolva tu intr-un fel sau altul ;)

    RăspundețiȘtergere
  7. Cea mai buna raceala este raceala de vara...Revigoranta, racoritoare, ce sa mai...frumos! :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Mdap, te scutura sa nu uiti ca mai poate fi si ea cu tine din cand in cand!

    RăspundețiȘtergere

Ce rămâne din noi

Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...